Cand am calcat ultima oara, pamantul cu roțile ! (vorfba lui Ana) Parca aveam adidasi ultima oara, eram un pasager ! Am trait , am vazut, simtit, trecut, atatea de parcă vorbesc de aproape 14 ani. Am cunoascut atâția oameni, unii în trecere, alții au ramas, de la toti am invațat ceva. Dar cel mai bine m-au inteles cei ca mine. Am închis și deschis ușii în diferite moduri, am dat sanse, am dat sfaturi, m am enervat, am intrat in depresie , Am simtit fiecare durere in secundă, minut, ora, zi, din cei 14 ani, nu au trecut să nu-i simt! V-am aratat mereu dintre ele, dar nu tot, ca de sunt om si le am ascuns sub pres . Am crezut ca fac bine, ca ii ocrotesc pe altii. Dar intr-un final am inteles ca mi am facut rau . Chiar dacă pare că ai învins cea fost mai greu, apar și altele care te țin ocupat…sau te scurg ca o lamaie, iti ia toata energia . In fata unora a trebuit sa ma justific . Dragilor, fiecare an de atunci a fost greu, uneori am urcat, uneori m am afundat, uneori am disparut ..
Mulțumesc tuturor pentru sustinere, ajutor, rabdare, incredere, pentru tot!
O clipa de imprudenta mi-a transformat viata in cosmar. In vara anului 2006 un accident de circulatie stupid mi-a frant aripile, la o varsta la care abia incepeam sa visez frumos viitorul.