A mai trecut un an… !

Am mai trecut un an de la accident, de fapt au început să se strângă, uneori spun că şi melcul merge mai repede ca mine. În toți acești ani am făcut recuperare. Atât cât mi-am permis, nu că nu mi-aș fi dorit mai mult, dar nu a depins de mine. În urma operației, au urmat ani întregi petrecuți în spitale… nici nu le mai ştiu numărul. Nu știu dacă își poate imagina cineva ce înseamnă să îți petreci zile, ani în spital. Și alături de tine, își petrec și cei apropiați. În situația mea, recuperarea medicală trebuie făcută zilnic de către specialiști, pentru a nu apărea complicații, pentru a menține organismul în stare bună de funcționare. Ce pot face când casa de asigurări nu mai decontează decat 2 internări pe an? Să mă bazez pe prețul pus de judecători asupra vieții mele, pensia de 400 ron pe lună! Când ușile medicilor se închid spunându-mi: Avem noi la ușa!. Nu sunt locuri. Vreau să fac în continuare recuperarea medicală. Vreau să fac tot ce pot să îmi fie mai bine. Dar am nevoie de încurajările și de ajutorul dumneavoastră! Și vă mulțumesc de pe acum pentru tot ceea ce veți face pentru mine ca să îmi fie mai bine!