Laseropunctura Franta
A sosit si ziua cea mare, nu am atipit deloc , asteptam sa vina masina sa ne duca spre aeroport. Nu din cauza emotiilor, ci din cauza ca in fata mea se deschidea un nou drum, un drum greu si anevoios care, precum orice drum incepe cu primul pas,iar eu trebuia sa fac acest prim pas. E drept ca deocamdata doar la modul figurat, dar, totusi, PAS. Este prima sedinta de recuperare in adevaratul sens al cuvantului de dupa operatie, Urma un nou drum in recuperarea mea, in regasirea mea si in lupta dintre spiritul si corpul meu, pentru a deveni un om normal. Chiar si eu sunt curioasa cine va invinge pana la urma, desi o banuiala deja am.
La ora 4.30 a sosit masina, nu stiu cum a trecut timpul pana am ajuns la aeroport pentru ca gandurile imi zburau necontrolat. Visam cu ochii deschisi, vazandu-ma alergand zburdalnic printre sperantele mele. Cand am intrat la check-in, am fost preluata de cei de la “biroul de asistenta” care au obligatia sa te imbarce. Am intrat prima in avion. Ma astepta un drum relativ greu, conditiile din avion nu sunt speciale pentru persoanele cu dizabilitati… La 9.20 am aterizat pe aeroportul din Paris, eu iesind ultima, timid, printre scaunele ramase goale, abandonate de lumea grabita sa le paraseasca. Cea de la biroul de asistenta nu stia engleza. Era o tipa draguta. In sarcina ei intra si atributia de a ma conduce pana la masina. Nu va spun ca a fost in stare sa ma insoteasca la wc. Lucru pe care la noi la noi in tara nu cred ca ai norocul sa-l intalnesti. Civilizatia m-a surprins inca odata mai putin pregatita. Mai ales pentru faptul ca unele lucruri pe care nu le stii, ti se par normale asa anormale cum ti se intampla tie. Doar o revelatie face ca, din cand in cand sa te luminezi, minunezi si intrebi in acelasi timp. Dar asta este o alta poveste.
La firma de inchirieri auto, a mers totul repede, masina era achitata din tara, lucrurile clare, asa ca nu aveau de ce sa ne mai tina mult. Am primit cheile si am cautat masina in parcare. Am gasit-o repede era o Corsa mica dar mie nu mi-a placut pentru ca avea scaunele sport si pentru mine incepea un nou calvar. Nu ma puteam transfera singura, fapt ce era un impediment destul de neplacut.
Ne astepta in fata, un drum de 250 km pana in oraselul La Chapelle Montlinard, acolo unde eram cazati si unde se afla si clinica de laseropunctura. In jur de ora 14 am ajuns la destinatie. Orasul era structurat altfel decat m-as fi asteptat eu. Sunt casute mici peste tot , au un aer medieval, liniste foarte multa… poate prea multa, eu nefiind obisnuita cu asa ceva.
Luni ma astepta prima programare , aveam emotii. Am ajuns destul de repede la Clinica privata a doctorului Albert Bohbot, o clinica mica, cocheta si echipata cu aparatura de ultima generatie, situata pe marginea raului Loire inconjurata de multa verdeata si domenii private. (pentru ca o vizitasem cu o seara inainte, ca sa stim exact unde se afla)
Acolo am fost intampinata de secretara medicului, Edwige. Dupa ce ne-a lasat sa vizitam clinica, a trebuit sa facem formele pentru a intra propriu zis in programul de recuperare. Clinica era impartita in 2 sali, cabinetul de laseropunctura (o combinative intre acupunctura si terapia laser procedura care ajuta nervii secundari din jurul maduvei sa se dezvolte si sa preia incet, incet functiile acesteia) si sala de recuperare. Urma ca dupa prima consultatie sa stabileasca tratamentul asa ca faceam 2 sedinte de laseropunctura pe zi si de 2 ori mergeam la sala de reuperare, unde aveam parte de aparatura moderna de ultima generatie, asa cum vezi doar la tv si prin filme. O zi de recuperare: 1 sedinta laseropuncture 30- 45 min , 1 ora la bicicleta electrica, 1 ora in verticalizator; dupa amiaza 1 sedinta laseropunctura, 1-2 ore bicicleta, 1 ora la aparatul multifunctional de forta, 1ora standing in verticalizator, 1 ora de stat/mers in orteze intre bare paralele. Cu medicul, am avut o relatie ‘pacient – medic’ perfecta, complet profesionist si mereu amabil sa raspunda la orice intrebare. Medicul mi-a garantat ca daca ma voi tine de tratament voi merge in picioare, tratament care va dura 2 ani iar fiecare serie va fi la 2 luni. Bineinteles ca totul se va intampla treptat, pas cu pas, un process lung dureros, obositor si costisitor. Dar cel mai important lucru este ca se poate.
Zilele au trecut, eu incercam sa ajung prima la clinica si sa lucrez cat mai mult, pentru a profita cat mai mult de conditiile de care ma puteam bucura doar pe o perioada de timp limitata. Aici mi-am facut prietenii noi, fiecare cu povestea lui, fiecare cu speranta lui. O biblioteca intreaga de enciclopedii cu franturi de viata, de dureri si lupte, deznadajduiri si sperante. Razboaie duse de fiecare cu el insusi, in speranta ca se va invinge si va fi biruitor in acelasi timp.
In urma accidentului fibrele nervoase care transmit informatia din maduva spinarii au fost aprope total intrerupte, si influxul nervos (care in mod normal circula prin maduva spinarii in fiecare milisecunda pentru a asigura ajustarile pozitionale cerute de activitatile noastre motorii) este interupt in aceeasi masura la acel nivel. Insa organismul uman are extraordinara capacitate de refacere pentru ca maduva spinarii a fost sectionata la un anumit nivel, functiile neuromotorii corespunzatoare acelui nivel pot fi preluate de radacinile nervoase ale nervilor spinali care merg din zona medulara sanatoasa in cea imediat alaturata. Desi este usor de expus aceasta situatie, realitatea este ca are loc un proces extrem de complex ca rezultat al eforturilor depuse de organismul uman pentru a se adapta la situatia nou creata.
Aplicarea LASEROPUNCTURII joaca un rol decisiv in cresterea eficientei protocolului terapeutic de recuperare neuromotorie si in scurtarea timpului de reabilitare, accelerareaza refacerii tisulare si celulare prin imbunatatirea metabolismului celular; stimularea angiogenezei (formarea de noi capilare) in tesutul afectat; imbunatatirea functiei celulei nervoase; stimularea dezvoltarii fibroblastilor esentiali in refacerea tesuturilor afectate; reducerea formarii de tesut fibros; imbunatatirea circulatiei sangvine si a drenajului limfatic de la nivelul aplicatiei; analgetic, inclusiv prin stimularea eliberarii de endorfine si enkefaline. Aici in urma testelor am aflat ca reflexele, motricitatea, echilibrul, masa musculara au crescut, am reusit sa pedalez singura la bicicleta, piciorul drept e mai iute , cel stang e mai lenes (da-l harnicesc eu si pe el), imi place sa stau in picioare intre paralele, bine, avand orteze in picioare… am si uitat cum e sa privesti lumea din picioare… primele cuvinte au fost : Am uitat ce inalta sunt! Iata cum niste exercitii fizice te pot ajuta chiar sa-ti recapeti memoria. Sper ca usor usor sa-mi aduc aminte din ce in ce mai multe lucruri. Si , de ce nu, sa si uit. Sa ajung intr-o buna zi sa uit ca a fost o perioada din viata mea cand nu am putut merge. Desi e greu de uitat asa ceva. Credeti-ma.
Multumesc din suflet tuturor celor care m-au ajutat, tuturor celor care au contribuit prin orice mijloace la aceasta realizare a mea, tuturor celor care m-au sustinut la acesta sesiune de recuperare. Fara voi nu as fi reusit nici macar sa aflu ca se poate. Fie ca multumirea mea de acum sa se transforme in multumiri pe care voi le-ati facut sufletelor voastre, care, acum sunt cu mult mai inalte datorita generozitatii de care ati dat dovada.
Sa va mearga din plin,
Mirela.
Si de ce nu, chiar fara virgula! Ce-are daca merg si eu… din plin?
Va multumesc.
Urmatoarea sesiune de tratament va fi din 16 Mai 2009.
O clipa de imprudenta mi-a transformat viata in cosmar. In vara anului 2006 un accident de circulatie stupid mi-a frant aripile, la o varsta la care abia incepeam sa visez frumos viitorul.